19.06.1953 – 10.12.2016
Domnul Rotaru Petre-Mihai s-a născut în 1953 în Bălăceanca, sat care la vremea respectivă făcea parte din Comuna Bobeşti-Bălăceanca, situaţie care s-a schimbat la reorganizarea administrativă din 1968, când Bălăceanca a devenit parte din Comuna Cernica. A crescut într-o familie monoparentală, fiind orfan de tată, alături de alţi 5 fraţi, a fost nevoit să înfrunte greutăţile vieţii de la o vârstă fragedă. Ştim că în perioada 1950-1960, România trecea prin colectivizarea forţată de regimul comunist proaspăt instalat la putere, iar societatea era tulburată de schimbările care se petreceau cu rapiditate. A studiat cu sârg, absolvind Liceul Pedagogic din Bucureşti, iar în 1975 a devenit învăţător.
Soţia dânsului, colegii din corpul didactic al Şcolii Gimnaziale nr.3 din Bălăceanca, localnicii din comuna Cernica, toţi regretă plecarea sa în lumea celor drepţi. Domnul Rotaru căuta mereu să motiveze elevii şcolii sale să înveţe pentru a-şi depăşi condiţia. Încerca să-i facă să înţeleagă că numai prin educaţie şi prin cultură poţi spera la un viitor mai bun.
„Ca om, a fost exemplar, ca dascăl, a dat dovadî de înţelepciune, răbdare, a fost apropiat de elevi. Corpul didactic al Şcolii nr.3 din Bălăceanca l-a considerat întâi de toate coleg, cu toate că ocupa funcţia de director” – Înv.Mihaela Gherasim, Şcoala nr.3, Bălăceanca
„Un dascăl şi un coleg minunat, a avut întotdeauna un sfat bun pentru fiecare, a îndrumat şi sprijinit tinerii în realizarea personală, s-a implicat în proiecte umanitare, ajutând copiii nevoiaşi să vină la şcoală. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace” – Prof.Gherghina Oprea, Şcoala nr.3, Bălăceanca, director al şcolii 2016 – 2018
Se poate observa cu uşurinţă faptul că era stimat de colegi pentru atitudinea smerită, am putea spune, întrucât dincolo de funcţia de director, era dascăl dăruit instruirii copiilor şi coleg apropiat de ceilalţi profesori. Ajutorarea elevilor nevoiaşi a făcut-o alături de Parohia Bălăceanca, fiind descris de cei care l-au cunoscut, drept un om apropiat de preoţi şi de Biserica Ortodoxă Română, fiind mereu deschis unei colaborăr în vederea îmbunătăţirii situaţiei culturale şi sociale a celor nevoiaşi.
Între anii 1992 – 1996, a ocupat funcţia de Primar al Comunei Cernica, perioadă destul de dificilă din cauza tranziţiei de după căderea regimului comunist, fiind nevoit să se ocupe de retrocedarea proprietăţilor colectivizate forţat de către comunişti. A depus eforturi mari pentru a realiza retrocedările într-un mod transparent, onest, în folosul celor care l-au ales pentru a administra Comuna Cernica. În ultimii ani ai vieţii, încă ocupând funcţia de Director al Şcolii, a realizat construirea unei noi şcoli în locul celei vechi, din vremea ctitorului Eftimie Diamandescu.
Regretat de colegii profesori, de comunitate şi mai ales de către soţie şi copii, pe crucea de la căpătâi stau scrise cuvintele „Dascăl, soţ, tată şi bunic iubitor”. Într-adevăr, un primar gospodar şi un dascăl dedicat, merită apreciere pentru activitatea depusă în slujba comunităţii!
Pr. Troi Cristian Florin